Nati Vozian's Blog

De la evoluția omului de la animal,  calea de a rămâne om niciodată nu a fost mai dificilă ca astăzi. Și parcă progresul, și accesul la educație, și oportunitățile, și biblioticele ar trebuie să ne facă să fim mai oameni ca niciodată, dar paradoxal dorindu-ne să ajungem peopleanimalsupra-oameni, devenim sub-animale.

Oamenii ajung să devoreze visele, demnitatea și umanitatea altora, doar pentru a-și confirma superiotatea in r(a)engnul animal. Oamenii continuă să își schimbe culorile, pentru a-și păstra pielea intacta și pentru a-și proteja interesele lăutrice. Oamenii tind să se cațare tot mai sus, uitând că până și maimuțele coboară la un moment dat din copaci.

Oamenii au început a urla la soare, în timp ce lupii împreună cu oile se uită noaptea la televizor și se întreabă : Nu știți omeni(re)a e pe cale de dispariție?

***

De la televizor, animalele se uită la o societate cub. Limitele cubului sunt setate în CONFORMITATE cu prevederile actului juridico-adminstrativo-regulataro-normativ, care stipulează pe ocolite , dar expres că ieșirea din cub dăunează grav însăși societății. Orice tentativă de ieșire din cub este identificată, stopată și nimicită – proporțiile, unghiurile și liniile drepte trebuie respectate. De la cub până la oval este o cale geometrică de gândire, creativitate și dorință…

***

Atunci când toate soluțiile matmatice, căile legale și argumentele logice sunt epuizate, ramâne doar o speranța la care ne putem întoarce întotdeauna , cea care întotdeuana aduce lumina, înțelepciunea și detașarea.

***

Noapte bună, lume pătrata.

Bună dimineață, speranță rotundă.

Întotdeauna, a avut o admirație aparte pentru ele. Le-a admirat liniile, culorile, jucăușenia, grațiozitatea, atingerea … la fel cum a fostMuna atrasă de ea,  cea plină de mister, feminină și pură, cea care se plimbă frumos printre miile de stele…

Așa a apărut MUNA – o creație, un concept, o idee, ce combină  delicat și în același timp provocator culorile cu misterul, jucăușenia cu feminitatea, grațiozitatea cu puritatea.

Fustele de la MUNA, nu sunt doar simple piese vestimentare, ele sunt tot ceea ce își dorește o femeie – fericire, eleganță, frumusețe, bună dispoziție, admirație și feminitate.

Midi, sobre, colorate, mulate, provocatoare, clasice, trendy, lejere, elegante, simple – toate și fiecare în parte, au propria lor personalitate, conferindu-le femeilor o elegnață deosebită, un stil delicat și seducător și un aspect memorabil.

MUNA –  femenitatea care ți se potrivește ca o fustă.

Pentru a descoperi MUNA, urmează www.bymuna.com sau pagina MUNA pe Facebook.

7 din 10 femei au suferit  cel puţin o dată de pe urma  violenţei manifestate de  soţ sau partenerul de viață.

În Moldova, fiecare a 4 întreprindere este condusă de o femeie.

Femeile primesc salarii în medie, s mai mici cu 12,2% decât bărbații, la aceleași poziții

55% din migranții pe termen lung sunt femei.

***

Aceste sunt mai mult decât niște date statistice. În spatele lor sunt mii de destine, drame, probleme și provocări ale femeilor din Moldova.

Chiar dacă astăzi femeile pot beneficia de asistență  și consultanță juridică profesionistă în domeniul administrativ, civil, penal, womeneconomic, cum râmăne cu multiplele cazuri nesoluționate de discriminare pe baza de gen pe piața muncii sau violență în familie?

Cum protejăm femeile atunci când le sunt încălcate drepturile  la angajare, promovare, la solicitarea concediului de maternitate sau pentru simpu fapt că sunt tinere sau au familie?

Cum le asigurăm șansele femeilor care doresc să fie mame, dar căror cadrul legal nu le permite să apeleze la mamele surogat?

În premieră pentru Moldova, aceste subiecte vor fi discutate deschis și tare de către avocați și juriști, experți în asigurarea egalității de gen, reprezentanți ai ONG-urilor active în asigurarea drepturilor femeilor, profesioniști medicali, decidenți politici și nu în ultimul rând actori internaționali.

Legal Forum este primul eveniment care vine nu doar să aducă subiecte actuale, dar vine să ofere o platformă de analiză și discuții pentru a găsi soluții împreună cu toți actorii împlicați și persoanele interesate.

Vino, pe 15 martie 2014, la Leogrand Convention Center, dacă vrei să afli cum împreună putem asigura protecția drepturilor femeilor, ce schimbări sunt necesare pentru opri discriminare pe piața muncii a femeilor și cum toți, putem contribui la o viața mai frumoasă și mai sigură femeilor din Moldova!

Pentru mai multe detalii, accesati paginele www.legalforum.md și  https://www.facebook.com/events/556982431087673/

P.S. Eu cred că fiecare din noi poate face o schimbare, fie ea cât de mică, de aceea eu, pe 15 martie, voi discuta cu mulți alți invitatiți despre asigurarea egalității de gen. Pentru că mie îmi pasă și pentru că eu cred că femeile din Moldova merită o viața mai bună, mai protejată și mai frumoasă.

guest post de Nicu Zagorodniuc

Stau,privesc pe geam,

Speranțe multe nu am

Bunica spune ,,Vor veni,,

Eu încă aștept acea zi.child

Țin minte,cum,atunci.

M-ați lăsat

și-am devenit un trunchi,

Oamenii mă-ntreabă a cui-sunt

Le zic,dar simt s-a nimănui.

Vreau,mamă,tu să fii!

Nu doar cutii cu jucării.

Uneori,cred,numai pisica mă-nțelege

Numai ea tăcînd conversația știe s-o lege.

Stau,privesc pe geam,

Speranțe multe nu am

Bunica spune ,,Vor veni,,

Eu încă aștept acea zi.

***

Această poezie a fost scrisa de către Nicu în cadrul sesiunii de blogging social de la Centrul Media pentru Tineri. Tema discutată a fost copiii lăsați în urma migrației. Nicu așa a simțit, așa a văzut și așa a trăit viața copiiilor lăsați în urma migrației

Незаменимых люди нет, только вот мозги и талант людей трудно заменить, а иногда невозможно.

Oameni percepuți ca posturi, oameni văzuți ca și funcții, oameni folosiți ca executori, oameni angajați ca și….

***

Într-un sistem oamenii sunt văzuți ca orice, mai puțin ca și valoare și investiții. Parodoxal nu? Oamenii atrag invesitții, dar nu sunt brain-mechanisminvestiții, oamenii aduc valoare dar ei, înșiși  nu sunt considerați valori?!

Într-o societate în care lipsa și deficitul  oamenilor înalt calificați rămâne a fi  problema numărul unul a angajatorilor,  credința organizațională oarbă și încrezută  - ”Piață muncii e plină de oameni. Nu tu, atunci altul!” este deopotrivă  ineficientă și periculoasă pentru sistem.

Și asta pentru că odată plecat omul nu ia doar mâinele și picioarele, cu care a venit în sistem, ci și creierul care generează idei, gândește mecanisme, planifică activități, coordonează acțiuni,  rezolvă situații strigente, vine cu soluții.

Și omul plecând ia toate aceste aptitudini și experiența din sistem, în timp ce angajatorul râmăne cu o dâră  umană și o investiție ratată.

Odată plecat omul, pleacă și valoarea sistemului, iar din activ acesta trece în pasiv, lasând sistemul cu o pierdere.

Oameni sunt mulți, dar creiere bune puține și asta face diferența într-o valoare și un post.

Creierile nu recunosc princiipile după care funcționează sistemele, ele recunosc valoarea pe care o au și o pot aduce sistemului. Atâta timp cât ele sunt valorificate ca și investiții , ele vor aduce valoare, dar atâta timp cât ele sunt percepute ca și piese de schimb și consumabile ele își vor funcționa exact ca mecanismul de  ceas – până la prima reparație.  

Фотография маслом

El, îmbărăcat la patru ace, în costum de ginerică, ea în rochie de mireasă, presărată cu cristale neSwarovski, ca la soare  te poți uita, iar la ea ba, ambii se pomenesc ghidați de aparatul magic al fotografului spre Monumentul Virginității. În momentul în care regizorul fotografic, le sugerează cum să pozeze mai bine lângă Virginitatea glorificată, mirele încerca să își aducă aminte dacă fosta prietenă, actuala logodnică, și fără cinci minute soție este virgină, iar mireasă, cu buzele țuguiate și cu un zâmbet bine regizat încearcă să își răspundă la întrebarea : Da, oare Ion știe…?

***

Lăsând ironia la o parte,  știrea că în Parcul Dendrariu ar putea fi ridicat un Monument al Virginității, a avut tentativa de a ridica virginityratingul  reprezentanților mass media. Pe cât le-a reușit e o altă întrebare, dar pe cât le va reuși fețelor  bisericești, care au venit cu o astfel de inițiativă pentru a-i convinge pe tineri să nu cadă în desfrău, este  deocamdată mai mult decât o taină. Menirea plăsmuirei acestui monument este  de a   îndemna  400 mii tineri și asolescenți să se abţină de la relaţii sexuale până la căsătorie.

3 întebări blitz către autorii inițiativei ( ca la CUC)

  1. Ce formă va avea monumentul ( în tentativa de a proiecta imaginea acestui obiect, imaginația mea nu a rezistat ideii și a cedat tentației de a veni cu fantezii ca formă și  ca conținut)
  2. Merită acest monument cheltuirea a 65,000 lei și de unde vor veni acești bani?
  3. Dacă monumentul va fi inclus în lista de atracții turistice ?

Alegerea locației are și ea o explicație anume, nepercepută de oamenii de rând. Or, vorba unei bune prietene, parcurile sunt medii favorabile și propice, mai ales noaptea pentru ”păstrarea castității” și anume din acest considerent trebuie de lucrat la sensibilizarea publicului la fața locului. Interesant, dar monumentul noaptea va fi iluminat? Monumentul care nu se vede, se uită!

Perioada înaugurării obiectului cu pricina, tot nu este aleasă aleatoriu. Luna mai – luna în care se dă dezlegare la nunți, petreceri și tot ce urmează după aceasta – împărțitul banilor, luna de miere în Turcia și schimbarea la nume a miresei în acte :)

Întrebarea cea mai serioasă este dacă autorii chiar cred că prin instalarea unui monument!!! pot sensibiliza și informa TINERII despre  un subiect controversat, delicat și deloc ușor? Organizația Mondială a Sănătății, care mulți ani a investit sume uriașe în campanii și acțiuni pentru amânarea începerii vieții sexuale, a ajuns la concluzia ca prohibița nu funcționează, ci mai curând dialogul și comunicarea  deschisă. Or astăzi în multe familii din Moldova, subiectul despre relații sexuale încă este un tabu.

O altă întrebare care mă tot macină este de ce comunitatea inclusiv cea bisericească nu este preocupată de violența domestică, de rata natalității extrem de scăzută în Moldova sau alcoolismul, fenomene sociale care după mine sunt mult mai grave și necesită atenția și implicarea tuturor, începând cu autoritățile publice, ONG-urile și terminând cu biserica.

Un monument nu va face ca tinerii să își schimbe comportamentul, exact cum negarea sau ignorarea altor probleme din societate,  nu va face ca acestea să dispară…

***

Ion cu mireasa sa, părăseau locul pozei, iar în urma lor venea un alt cuplu, grăbit și mânat de fotograf, care  strigând vioi ”Улыбаемся”  regiza alte poze ”orginale”  în diferite combinații la Monumentul Virginități i- mirele cu mireasă, mirii cu nănașii, mireasa cu druștele miresei, mirele cu vorniceii, vorniceii cu druștele.

Amar, la cine-o fi!

Zilele astea, întocîndu-mă dintr-un oraş care se află la doar 500 km de capitala noastră şi care a făcut un efort uriaş pentru a deveni cu adevărat o capitală europeană, mă întrebam daca există o corelaţie între  starea de spirit a locuitorilor unui oraș și  imaginea acestuia.

Eu cred că există şi e una foarte mare.

Noaptea oferă un avantaj foarte mare imaginii Chișinăului – ea ascunde toată mizeria și gropile, pe care ziua le scoate la iveală. Mai mult decât atât,  să fie inteţionat sau nu, dar nopţile în Chişinău contribuie direct  la eficienţa energetică şi la consumul raţional al energiei electrice . Astlfe nu îmi pot explica, cum  pe cele mai aglomerate şi importante străzi ale Chişinăului lipseşte cu desăvârşire orice urmă de BEC,  LAMPĂ, stălp care iluminează strada.

Exemplu, strada Mihai Cogâlniceanu, ora 7 seara.

Cogalniceanu

Unica sursă de lumină  sunt farurile de la maşini şi semaforul. Pe unde şi unde ne-ajută şi sectorul privat cu luminiţile şi neoanele de la reclame.

Porţile oraşului mai nou au şi o altă semnificaţie- sfârşitul geografiei a civilizaţiei chişinăune.  Imediat ce treci de porți, te pomenești într-o beznă, soră cu codrul moldovenesc. Eu am mers deseori cu șoferii care își împărtășeau impresia și ziceau tot ce credeau atât în limbaj normal, cât și necenzurat despre lipsa totală a iluminării pe o bună porțiune a bulevardului Dacia. Senzația  pe care o ai parcugând porțiunea total neiluminata a drumului principal care duce spre aeroport e demnă de cele mai tari filme horror.

Dacia

Despre „iluminarea întunecoasă” din cartiere în general tac. Acolo nu e jale, ci catastrofă. Știți si singuri senzația aia când te întorci la 7 seara de la servici, pe o stradelă întunecoasă și tresări de la fiecare sunet și mișcare, încercând totodată să dibui gropile din asfalt sau și mai rău tranșeele săpate de diverse agenții municipale, cărora într-atât de mult le pasă de siguranța și confortul cetățenilor încât uită elementar să pună o banda fluorescentă în zona unde se fac reparații. Rezultatul este unul pe măsură : căderea în tranșee cu luxarea în cel mai bun caz a piciorului, în cazuri mai grave …..nu dea Domnul.

Eu nu știu cîți bani anual Primăria alocă pentru iluminiarea stradală și nici nu vreau să știu. Eu vreau să știu de ce în capitala asta care seamană pe zi ce trece a sat deloc european, nu este lumină, de ce orașul care odată a fost alb, astăzi este un oraș cenușiu și urât?

Și dacă se poate am o doleanță mare ca un om, locuitor și cetățean care a votat pentru actuala conducere a Primăriei, aprindeți vă rog ultima лампочкэ  înainte de a închide ușa și de a pleca definitiv!

Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 1,120 other followers

Blogosfera.md

NU COPIA

free counters

Vizitatori

  • 60,319 hits

Campanie anti-furt

Grape

banner grape
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,120 other followers

%d bloggers like this: